literatură universală & comparată

detalii despre admitere

ce facem (în afară de cursuri)?

ediţia a xi-a – 'mirodenii, bucate, savoare'

colectivul de literatură comparată din cadrul departamentului de studii literare organizează vineri, 9 mai 2014, de la ora 10:00, cea de-a xi-a ediţie a sesiunii de studii şi comunicări de literatură comparată, iconologie şi ekphrastică. incitantă şi deschisă abordărilor multidisciplinare, tema sesiunii de anul acesta este mirodenii, bucate, savoare.

lucrările selectate se remarcă prin interesante explorări comparatist-interdisciplinare (relaţii între forme literare şi forme de artă reprezentaţională, istoria ideilor, mentalităţi, antropologie culturală, cinematografie).

participanţii sunt atât studenţi la programele de licenţă română – limba străină şi luc, cât şi masteranzi, doctoranzi, profesori.

premiul „dan grigorescu” va fi acordat, ca şi în anii trecuţi, celei mai bune comunicări studenţeşti.


ne pregătim pentru:

  • învăţământul preuniversitar şi universitar (profesori), urmând acelaşi modul psihopedagogic ca în cazul specializării limba şi literatura română - limba şi literatura străină
  • mass-media culturale (jurnalişti, redactori, editori)
  • edituri (redactori, editori)
  • misiuni şi legaţii culturale, institute şi ambasade (consultanţi / ataşaţi culturali)
  • proiecte culturale (manageri, consultanţi de proiect)

pe unde am fost?

ce mai citim?

cum repară soldatul gramofonul

saša stanišić
cum repară soldatul gramofonul

romanul este povestea unei copilării obişnuite, întrerupte de războiul din fosta Iugoslavie, un conflict pe care nimeni nu-l numeşte, preferând să se refere la el ca la un eveniment exterior care „sevaterminaîncurând”.

naratorul, aleksandar, este un soi de ucenic vrăjitor, un copil cu o imaginaţie (prea) bogată, care îşi atrăgea mustrările profesorilor în vremurile când „toate erau la locul lor”. dar aceasta, împreună cu harul povestitului, îi va permite să reînvie în timpul exilului o ţară ce nu mai figurează pe nici o hartă, cu o limbă ce nu mai este prezentă în nici un dicţionar.

fără să abuzeze de detalii etnice, referinţe istorice sau resorturi emoţionale, saša stanišić reuşeşte să reconstruiască, într-o proză poetică densă şi fluidă, o lume plină de viaţă şi culoare, pe care o mişcare bruscă a istoriei o face să se spargă în mii de cioburi. „sunt iugoslav – deci mă descompun”, va spune mai târziu aleksandar, care, întors în bosnia, se trezeşte într-un no man’s land în care nu mai găseşte un limbaj comun cu cei apropiaţi.

ce mai scriem?

doamna grasă

revista doamna grasă

„în literatură e greu, dragă, nu poţi să-ţi dai seama întotdeauna…”

„se zice c-ar fi fost croitoreasă, că n-ar avea părinţi, că s-a născut epifanic dintr-o concentraţie mai puternică a materiei în diverse locuri din bucureşti. oamenii care-o ştiu vorbesc despre ea cu stimă şi rezervă. din obezitatea transcendentului a fost trimisă aici să fie matroană şi îndrumător cultural printre oamenii de litere şi nu numai. şi-a găsit acoliţi, care, după cum sincer recunoaşte, îi dau uneori dureri de cap. dar îndură în aşteptarea marilor anonimi, căci primul lucru pe care l-a zis când a venit pe pământ a fost:

«să dăm, în mă-sa, un eminescu!». are în acest scop, un salon de «maniere culturale şi literare» şi s-a gândit că i-ar trebui şi-o revistă. iat-o. (…) există însă o teorie cvasimistică care e acceptată de majoritatea: că doamna grasă se hrăneşte cu orgoliul şi mândria de a avea la saloanele ei cât mai multe lucruri citite şi cât mai bune.”

editorial
moc.oohay|asarg_anmaod#moc.oohay|asarg_anmaod

află mai mult...

ce mai vedem?

epopeea lui ghilgameş

epopeea lui ghilgameş

fundaţia calea victoriei şi facultatea de litere, universitatea din bucureşti, au lansat la teatrul odeon primul eveniment din cadrul campaniei îmblânzirea cărţilor, proiect ce îşi propune apropierea publicului de textele valoroase din literatura lumii.

foaierul teatrului odeon a găzduit în data de 25 februarie discuţia despre epopeea lui ghilgameş. gazdele acestui eveniment au fost dorina lazăr, directorul teatrului odeon, dragoş galgoţiu, regizorul spectacolului de teatru epopeea lui ghilgameş, şi elena mazilu-ionescu, conf. dr. la facultatea de litere, universitatea din bucureşti, secţia literatură universală şi comparată.

regizorul dragoş galgoţiu a descris modul în care, pornind de la textul antic, s-a născut spectacolul său, iar doamna conferenţiar elena mazilu-ionescu a ilustrat maniera în care temele şi personajele epopeii lui ghilgameş revin în textele unor scriitori moderni.

apeluri la contribuţii

{"module":"feed\/FeedModule","params":{"src":"http:\/\/call-for-papers.sas.upenn.edu\/category\/all\/feed","limit":"3","module_body":"++++ %%linked_title%%\n%%summary%%"}}
{"module":"feed\/FeedModule","params":{"src":"http:\/\/www.aah.org.uk\/rss\/feed\/51","limit":"3","module_body":"++++ %%linked_title%%\n%%summary%%"}}
{"module":"feed\/FeedModule","params":{"src":"http:\/\/blog.apahau.org\/feed\/","limit":"3","module_body":"++++ %%linked_title%%\n%%summary%%"}}
Unless otherwise stated, the content of this page is licensed under Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 License